calcit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CALCÍT s. n. Carbonat de calciu natural, cristalizat, transparent, incolor sau divers colorat, care alcătuiește calcarul, marmura etc. – Din
fr. calcite.calcit (Dicționar de neologisme, 1986)CALCÍT s.n. Carbonat natural de calciu. [< fr.
calcite, cf. lat.
calx – var].
calcit (Marele dicționar de neologisme, 2000)CALCÍT s. n. carbonat natural de calciu. (< fr.
calcite)
calcit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CALCIT (‹
fr. {i})
s. n. Carbonat natural anhidru de calciu, divers colorat datorită impurităților conținute (fier, magneziu etc.); se formează pe cale hidrotermală în zăcămintele metasomatice de contact, prin precipitare chimică la gura izvoarelor încărcate cu carbonat de calciu unde formează tufuri și travertine și în peșteri, sub aspect de stalactite și stalagmite. Alcătuiește aproape în intregime masa calcarelor și are întrebuințarea acestora.
calcit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CALCÍT s. n. Carbonat de calciu natural, cristalizat. –
Fr. calcite.calcit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)calcít s. n.calcit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CALCÍT s. n. Carbonat de calciu natural, cristalizat, divers colorat, care alcătuiește calcarul, marmura etc. — Din
fr. calcite.