calcaneu - explicat in DEX

calcaneu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CALCANÉU, calcanee, s. n. Unul dintre cele două oase ce formează călcâiul. – Din fr. calcanéum, lat. calcaneum.

calcaneu (Dicționar de neologisme, 1986)
CALCANÉU s.n. Unul dintre oasele călcâiului. [Pl. -ee, -euri. / < lat. calcaneum, fr. calcanéum].

calcaneu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CALCANÉU s. n. os al tarsului care formează călcâiul. (< lat. calcaneum, fr. calcanéum)

calcaneu (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CALCANÉU, calcanee, s. n. Unul dintre oasele care formează călcâiul. – Fr. calcanéum (lat. lit. calcaneum).

calcaneŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*calcáneŭ n., pl. eĭe (lat. calcáneum, de unde și călcîĭ). Anat. Osu călcîĭuluĭ.

calcaneu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
calcanéu s. n., art. calcanéul; pl. calcanée

calcaneu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CALCANÉU, calcanee, s. n. Unul dintre cele două oase care formează călcâiul. — Din fr. calcanéum, lat. calcaneum.