cafeluță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAFELÚȚĂ, cafeluțe, s. f. 1. (
Fam.) Diminutiv al lui
cafea (
2).
2. (La
pl.) Numele a două varietăți de plante erbacee din familia leguminoaselor:
a) plantă cu tulpina cilindrică ramificată, cu flori albe sau albăstrii, cultivată pentru nutreț (
Lupinus albus);
b) plantă ornamentală cu flori mari, albe, cu pete albastre, dispuse în formă de spic (
Lupinus varius). –
Cafea +
suf. -eluță.