cadril - explicat in DEX

cadril (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CADRÍL, cadriluri, s. n. Dans de origine franceză, cu mișcare lentă, constând dintr-un șir de figuri în cursul cărora partenerii se schimbă între ei; melodia după care se execută acest dans. – Din fr. quadrille.

cadril (Dicționar de neologisme, 1986)
CADRÍL s.n. Dans în care perechile de dansatori, executând diferite figuri, se schimbă între ele; melodia acestui dans. [Pl. -luri. / cf. rus. kadrili, fr. quadrille, sp. cuadrilla].

cadril (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cadríl (cadríluri), s. n. – Dans de origine franceză. Fr. quadrille, din sp. cuadrilla (REW 6921) cf. ngr. ϰαδρίλια.

cadril (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CADRÍL s. n. 1. dans vioi, de perechi, dintr-un șir de figuri în măsuri diferite, în care partenerii se schimbă între ei; melodia corespunzătoare. 2. dans popular rusesc, cu mișcare vioaie. (< fr. quadrille, rus. kadrili)

cadril (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CADRÍL, cadriluri, s. n. Dans constând dintr-un șir de figuri, în cursul cărora partenerii se schimbă între ei; compoziție muzicală după care se execută acest dans. – Fr. quadrille.

cadril
CADRÍL, cadriluri, s. n. 1. Dans francez la modă în sec. XIX, în Europa, constând dintr-un șir de figuri lente, în cadrul cărora partenerii se schimbă între ei; melodia acestui dans. 2. Eșalonul inițial în ierarhia corpului de balet al Operei din Paris. – Din fr. quadrille.

cadril (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cadríl n., pl. urĭ și e (fr. quadrille, d. sp. cuadrilla, grupă de 4 persoane, cuadrillo, pătrățel, cuadro, pătrat. V. cadru). Trupă de cavalerĭ într´un caruzel [!]. Contradans compus din grupe de cîte doŭă părechĭ [!] față în față: a juca un cadril. Melodia după care se joacă acest contradans: a cînta un cadril.

cadril (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cadríl (ca-dril) s. n., pl. cadríluri

cadril (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cadril n. 1. grup de patru dănțuitori și de tot atâtea dănțuitoare, executând contradanțuri; 2. bucată de muzică corespunzătoare, cu figurile executate în contradanțuri.

cadril (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CADRÍL, cadriluri, s. n. Dans de origine franceză, cu mișcare lentă, în cursul căruia partenerii se schimbă între ei; melodia după care se execută acest dans. — Din fr. quadrille.