cadoŭ - explicat in DEX

cadou (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CADÓU, cadouri, s. n. Ceea ce se primește sau se oferă în dar. – Din fr. cadeau.

cadou (Dicționar de neologisme, 1986)
CADÓU s.n. Ceea ce se primește sau se oferă în mod gratuit; dar. [< fr. cadeau].

cadou (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cadóu (cadóuri), s. n. – Dar. Fr. cadeau. – Der. cadorisi, vb.

cadou (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CADÓU s. n. ceea ce se primește sau se oferă în dar. (< fr. cadeau)

cadou (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CADÓU, cadouri, s. n. Dar³ (I 1). – Fr. cadeau.

cadoŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cadóŭ n., pl. urĭ (fr. cadeau, d. pv. capdel. V. cadet). Dar, prezent, lucru dăruit.

cadou (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cadóu s. n., art. cadóul; pl. cadóuri

cadou (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cadou n. dar mic pentru a îndatora pe cineva: a face cadou.

cadou (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CADÓU, cadouri, s. n. Ceea ce se primește sau se oferă în dar. — Din fr. cadeau.