cadiascher (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CADIASCHÉR, cadiascheri, s. m. (Turcism) Înalt demnitar militar turc, cu atribuții de judecător militar. [
Pr.:
-di-as-] – Din
tc. kadiasker.cadiascher (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CADIASCHÉR, cadiascheri, s. m. (Turcism
înv.) Înalt demnitar militar turc, având atribuții de judecător militar. [
Pr.:
-di-as-] –
Tc. kadiasker.cadiascher (Dicționaru limbii românești, 1939)cadiaschér m. (turc.
kady-asker și
kazy-asker, adică „cadiŭ militar”).
Vechĭ. Judecător militar la Turcĭ (Era în rang îndată după marele vizir, unu în Eŭropa, și altu în Asia). – Și
cazascher.cadiascher (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cadiaschér (-di-as-) s. m.,
pl. cadiaschéricadiascher (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cadiascher m. înalt funcționar ecleziastic la Turci (unul pentru Europa și altul pentru Azia), judecător militar (BĂLC.) [Turc. KADI ASKER].
cadiascher (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CADIASCHÉR, cadiascheri, s. m. Înalt demnitar militar turc, cu atribuții de judecător. [
Pr.:
-di-as-) — Din
tc. kadıasker.