cacografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CACOGRAFÍE, cacografii, s. f. Ortografiere greșită. – Din
fr. cacographie.cacografie (Dicționar de neologisme, 1986)CACOGRAFÍE s.f. Ortografiere greșită. [Gen.
-iei. / < fr.
cacographie, cf. gr.
kakos – rău,
graphein – a scrie].
cacografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CACOGRAFÍE s. f. scriere incorectă, cu deformarea cuvintelor și cu greșeli de sintaxă, la afazici. (< fr.
cacographie)
cacografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cacografíe (-co-gra-) (rar)
s. f.,
art. cacografía, g.-d. art. cacografíei; pl. cacografíi, art. cacografíilecacografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CACOGRAFÍE, cacografii, s. f. (Rar) Ortografiere greșită. — Din
fr. cacographie.