cașexie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAȘEXÍE s. f. Stare generală proastă a organismului, comună mai multor boli, care se manifestă prin tulburarea funcțiilor organismului, prin slăbire și anemie extremă, prin scăderea temperaturii corpului etc. – Din
fr. cachexie, lat. cachexia.cașexie (Dicționar de neologisme, 1986)CAȘEXÍE s.f. Boală manifestată prin slăbirea întregului organism și printr-o insuficiență funcțională a unor organe. [Gen.
-iei. / < fr.
cachexie, cf. gr.
kakos – rău,
hexis – stare].
cașexie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CAȘEXÍE s. f. sindrom prin slăbirea progresivă a întregului organism și printr-o insuficiență funcțională a unor organe. (< fr.
cachexie)
cașexie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CAȘEXIE (‹
fr.; {s}
gr. kakhexia „stare proastă”)
s. f. Stare de slăbire excesivă a organismului, în care substanțele de rezervă sînt consumate în totalitate, ajungîndu-se la atrofie musculară și alterarea stării generale. Poate fi consecința unei boli cronice, a subalimentației sau a bătrîneții (
c. senilă).
cașexie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CAȘEXÍE s. f. Stare generală proastă a organismului, comună mai multor boli, care se manifestă prin tulburarea funcțiilor organismului, prin slăbire și anemie extremă, prin scăderea temperaturii corpului etc. –
Fr. cachexie (
lat. lit. cachexia).
cașexie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cașexíe s. f.,
art. cașexía, g.-d. cașexíi, art. cașexíeicașexie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAȘEXÍE s. f. Stare generală proastă a organismului, comună mai multor boli, care se manifestă prin tulburarea funcțiilor organismului, prin slăbire și anemie extremă, prin scăderea temperaturii corpului etc. — Din
fr. cachexie, lat. cachexia.