cașerat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAȘERÁT, -Ă, cașerați, -te, s. n.,
adj. 1. S. n. (
Tipogr.) Lipirea unui strat de hârtie, a unui celuloid etc. pe un carton pentru a-i da aspect mai frumos.
2. Adj. (Despre confecții) Cu un strat de spumă poliuretanică fixat între tricot și căptușeală. – După
fr. cacher.cașerat (Dicționar de neologisme, 1986)CAȘERÁT s.n. (
Poligr.) Operație de lipire pe un carton a unei hârtii de calitate superioară, a unei coli de celuloid etc. pentru a-i da un aspect mai frumos, folosită în special la legarea cărților; cașerare. [După fr.
cacher].
cașerat (Marele dicționar de neologisme, 2000)CAȘERÁT s. n. lipire pe un carton a unei hârtii de calitate superioară, a unei coli de celuloid etc. pentru a-i da un aspect mai frumos; cașerare. (după fr.
cacher)
cașerat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAȘERÁT, -Ă, cașerați, -te, s. n.,
adj. 1. S. n. (
Tipogr.) Lipirea unui strat de hârtie, a unui celuloid etc. pe un carton pentru a-i da aspect mai frumos.
2. Adj. (Despre confecții) Cu un strat de spumă poliuretanică fixat între tricot și căptușeală. —
V. cașera.