cĭumat - explicat in DEX

ciumat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CIUMÁT, -Ă, ciumați, -te, adj., s. m. și f. (Adesea fig.) (Om) contaminat sau bolnav de ciumă. – Ciumă + suf. -at.

ciumat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ciumát adj. m., s. m., pl. ciumáți; adj. f., s. f. ciumátă, pl. ciumáte

ciumat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ciumat m. molipsit sau atacat de ciumă.

ciumat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CIUMÁT, -Ă, ciumați, -te, adj., s. m. și f. (Adesea fig.) (Om) contaminat sau bolnav de ciumă. — Ciumă + suf. -at.

cĭumat (Dicționaru limbii românești, 1939)
cĭumát, -ă adj. și s. (d. cĭumă). Molipsit de cĭumă.