cĭobănie - explicat in DEX

ciobănie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CIOBĂNÍE s. f. Ocupația ciobanului; situația de cioban; ciobănit. – Cioban + suf. -ie.

ciobănie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ciobăníe s. f., art. ciobănía, g.-d. ciobăníi, art. ciobăníei

ciobănie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ciobănie f. starea, traiul de cioban.

ciobănie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CIOBĂNÍE s. f. Ocupația ciobanului; situația de cioban; ciobănit. — Cioban + suf. -ie.

cĭobănie (Dicționaru limbii românești, 1939)
cĭobăníe f. Ocupațiunea de cĭoban, vĭața cĭobănească.