căutător - explicat in DEX

căutător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂUTĂTÓR, -OÁRE, căutători, -oare, s. m. și f. Persoană care caută, cercetează, umblă sau descoperă un lucru (ascuns). [Pr.: că-u-] – Căuta + suf. -ător.

căutător (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂUTĂTÓR, -OÁRE, căutători, -oare, s. m. și f. Persoană care caută, cercetează, umblă să descopere un lucru (ascuns). [Pr.: că-u-] – Din căuta + suf. -(ă)tor.

căutător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
căutătór (că-u-) s. m., pl. căutătóri

căutător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂUTĂTÓR, -OÁRE, căutători, -oare, s. m. și f. Persoană care caută, cercetează, umblă sau descoperă un lucru (ascuns). [Pr.: că-u-] — Căuta + suf. -ător.