căsăpie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CĂSĂPÍE,căsăpii, s. f. (Reg.) Măcelărie. – Casap + suf. -ie.
căsăpie(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) CĂSĂPÍE,căsăpii, s. f. Măcelărie. – Din casap + suf. -ie.
căsăpie(Dicționaru limbii românești, 1939) căsăpíe f. (d. casap). Est. Măcelărie. Măcel.
căsăpie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) căsăpíe (reg.) s. f., art. căsăpía, g.-d. art. căsăpíei; pl. căsăpíi, art. căsăpíile
căsăpie(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) căsăpie f. Mold. măcelărie: o turmă de oi de căsăpie AL.
căsăpie(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CĂSĂPÍE,căsăpii, s. f. (Reg.) Măcelărie. — Casap + suf. -ie.