cărătoare - explicat in DEX

cărătoare (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
cărătoare, cărătóri, s.f. (reg.) butoi folosit la căratul strugurilor strosiți de la vie; pritoacă.

cărătoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cărătoáre¹ (persoană) (pop.) s. f., g.-d. art. cărătoárei; pl. cărătoáre

cărătoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cărătoáre² (butoi) (pop.) s. f., g.-d. art. cărătórii; pl. cărătóri