cărămidar - explicat in DEX

cărămidar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂRĂMIDÁR, cărămidari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde cărămizi. – Cărămidă + suf. -ar.

cărămidar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂRĂMIDÁR, cărămidari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde cărămizi. – Din cărămidă + suf. -ar.

cărămidar (Dicționaru limbii românești, 1939)
cărămidár m. Fabricant orĭ vînzător de cărămidă.

cărămidar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cărămidár s. m., pl. cărămidári

cărămidar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cărămidar m. cel ce fabrică sau vinde cărămizi.

cărămidar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂRĂMIDÁR, cărămidari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde cărămizi. — Cărămidă + suf. -ar.