căputa - explicat in DEX

căputa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂPUTÁ, căputez, vb. I. Tranz. A pune căpute noi la o încălțăminte uzată; a încăputa. ♦ A înlocui, total sau parțial, la un ciorap uzat partea care acoperă laba piciorului; a încăputa. – Din căpută.

căputa (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂPUTÁ, căputez, vb. I. Tranz. A pune căpute noi la o încălțăminte uzată. ♦ A înlocui, total sau parțial, la un ciorap uzat, partea care acoperă laba piciorului. [Var.: încăputá vb. I] – Din căpută.

căputa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
căputá (a ~) vb., ind. prez. 3 căputeáză

căputà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
căputà V. a pune căpute la carâmbii unei cisme.

căputa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂPUTÁ, căputez, vb. I. Tranz. A pune căpute noi la o încălțăminte uzată; a încăputa. ♦ A înlocui, total sau parțial, la un ciorap uzat partea care acoperă laba piciorului; a încăputa. — Din căpută.