căpială - explicat in DEX

căpială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂPIÁLĂ, căpieli, s. f. (Rar) Cenuroză, căpiere, capie. [Pr.: -pi-a-] – Căpia + suf. -eală.

căpială (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂPIÁLĂ, căpieli, s. f. (Rar) Căpiere. – Din căpia + suf. -eală.

căpială (Dicționaru limbii românești, 1939)
căpiálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a căpia.

căpială (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
căpiálă (rar) (-pi-a-) s. f., g.-d. art. căpiélii; pl. căpiéli

căpială (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂPIÁLĂ, căpieli, s. f. (Pop.) Cenuroză. [Pr.: -pi-a-] — Căpia + suf. -eală.