cămărășel - explicat in DEX

cămărășel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂMĂRĂȘÉL, cămărășei, s. m. (Înv.) Fecior de casă; camerier. – Cămăraș + suf. -el.

cămărășel (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂMĂRĂȘÉL, cămărășei, s. m. (Înv.) Fecior de casă; camerier. – Din cămăraș + suf. -el.

cămărășel (Dicționaru limbii românești, 1939)
cămărășél m., pl. eĭ. Vechĭ. Servitor la cămara domnuluĭ.

cămărășel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cămărășél (înv.) s. m., pl. cămărășéi, art. cămărășéii

cămărășel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂMĂRĂȘÉL, cămărășei, s. m. (Înv.) Fecior de casă; camerier. — Cămăraș + suf. -el.