călibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CĂLIBILITÁTE s. f. Proprietate a unui metal de a putea fi călit (
I 1). –
Călibil +
suf. -itate.călibilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)călibilitáte s. f.,
g.-d. art. călibilitắțiicălibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CĂLIBILITÁTE s. f. Proprietate a unui metal de a putea fi călit (
I 1). —
Călibil +
suf. -itate.