cârpuliță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CÂRPULÍȚĂ,cârpulițe, s. f. Cârpușoară. – Cârpă + suf. -uliță.
cârpuliță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CÂRPULÍȚĂ,cârpulițe, s. f. Cârpișoară. — Cârpă + suf. -uliță.