cârmeală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÂRMEÁLĂ, cârmeli, s. f. (
Pop.) Întorsătură, cotitură, schimbare (în desfășurarea unei operații, a unei acțiuni). ♦
Fig. Schimbare survenită în atitudinea sau comportarea cuiva. –
Cârmi +
suf. -eală.cârmeală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cârmeálă (
pop.)
s. f.,
g.-d. art. cârmélii; pl. cârmélicârmeală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cârmeală f.
1. fapta de a cârmi;
2. fig. șovăire, pretext.
cârmeală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÂRMEÁLĂ, cârmeli, s. f. (
Pop.) Întorsătură, cotitură, schimbare (în desfășurarea unei operații, a unei acțiuni). ♦
Fig. Schimbare survenită în atitudinea sau comportarea cuiva. —
Cârmi +
suf. -eală.