cârmaci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÂRMÁCI, cârmaci, s. m. 1. Persoană, sportiv care manevrează cârma unei ambarcații, a unei nave.
2. Fig. Cârmuitor, conducător. – Din
bg. kărmač.cârmaci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cârmáci s. m.,
pl. cârmácicârmaci (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÂRMÁCI, cârmaci, s. m. 1. Persoană, sportiv care manevrează cârma unei ambarcațiuni, a unei nave.
2. Fig. Cârmuitor, conducător. — Din
bg. kărmač.