cânepiște - explicat in DEX

cânepiște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÂNEPÍȘTE, cânepiști, s. f. Teren cultivat cu cânepă; cânepărie. – Cânepă + suf. -iște.

cânepiște (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cânepíște s. f., g.-d. art. cânepíștii; pl. cânepíști

cânepiște (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cânepiște f. câmpie semănată cu cânepă.

cânepiște (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÂNEPÍȘTE, cănepiști, s. f. Teren cultivat cu cânepă; cânepărie. — Cânepă + suf. -iște.