câinie - explicat in DEX

câinie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÂINÍE s. f. Atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime; câinoșenie. – Câine + suf. -ie.

câinie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
câiníe s. f., art. câinía, g.-d. câiníi, art. câiníei

câinie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
câinie f. neîndurare.

câinie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÂINÍE s. f. Atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime; câinoșenie. — Câine + suf. -ie.