bătucì - explicat in DEX

bătuci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂTUCÍ, bătucesc, vb. IV. 1. Tranz. A bătători; a bate bine, a presa, a îndesa pământul. 2. Refl.A se îngroșa, a se acoperi cu bătături (2). 3. Refl. (Despre fructe) A se lovi, a se zdrobi. – Cf. bate.

bătuci (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂTUCÍ, bătucesc, vb. IV. Tranz. A bătători; a bate bine, a presa, a îndesa pământul. ♦ Refl. (Despre piele) A se îngroșa, a se acoperi cu bătături (2). ♦ Refl. (Despre fructe) A se lovi, a se zdrobi. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -uci.

bătuci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bătucí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bătucésc, imperf. 3 sg. bătuceá; conj. prez. 3 să bătuceáscă

bătuci (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂTUCÍ, bătucesc, vb. IV. 1. Tranz. A bătători; a bate bine, a presa, a îndesa pământul. 2. Refl. A se îngroșa, a se acoperi cu bătături (2). 3. Refl. (Despre fructe) A se lovi, a se zdrobi. — Cf. b a t e.

bătucì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bătucì v. Mold. a bătători.