bărbătește (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BĂRBĂTÉȘTE adv. 1. Ca bărbații.
2. Cu bărbăție. ♦ În mod matur. –
Bărbat +
suf. -
ește.bărbătește (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BĂRBĂTÉȘTE adv. 1. Ca bărbații.
2. Cu bărbăție; vitejește. ♦ În mod matur.
A judeca bărbătește. – Din
bărbat1 +
suf. -ește.bărbătește (Dicționaru limbii românești, 1939)bărbătéște adv. Ca bărbațiĭ:
îmbrăcată bărbătește. Fig. Cu vitejie:
a lupta bărbătește.bărbătește (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bărbătéște adv.bărbătește (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BĂRBĂTÉȘTE adv. 1. Ca bărbații.
2. Cu bărbăție. ♦ În mod matur. —
Bărbat +
suf. -ește.