bărbierie - explicat in DEX

bărbierie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂRBIERÍE, (2) bărbierii, s. f. (Rar) 1. Meseria de bărbier. 2. Frizerie. [Pr.: -bi-e-] – Bărbier + suf. -ie.

bărbierie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂRBIERÍE, (2) bărbierii, (Înv.) 1. Meseria de bărbier. 2. Frizerie. [Pr.: -bi-e-] – Din bărbier + suf. -ie.

bărbierie (Dicționaru limbii românești, 1939)
bărbieríe f. (d. bărbier; it. barbieria). Meseria saŭ prăvălia bărbieruluĭ. A’nvăța bărbieria pe capu cuĭva, a’nvăța ceva pe socoteala orĭ cu paguba altuĭa. – Bărbieriĭ evită acest cuv. și zic frizerie orĭ salon de ras, tuns și frizat!

bărbierie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bărbieríe (rar) (-bi-e-) s. f., art. bărbiería, g.-d. art. bărbieríei; (frizerii) pl. bărbieríi, art. bărbieríile

bărbierie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bărbierie f. 1. meseria bărbierului; 2. prăvălia sa.

bărbierie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂRBIERÍE, (2) bărbierii, s. f. (Rar) 1. Meseria de bărbier. 2. Frizerie. [Pr.: -bi-e-] — Bărbier + suf. -ie.