bălegar - explicat in DEX

bălegar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂLEGÁR s. n., s. m. v. băligar.

bălegar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bălegár¹ / băligár¹ (gândac) s. m., pl. bălegári / băligári

bălegar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bălegár² / băligár² (balegă) s. n.

bălegar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂLEGÁR s. n. și m. v. băligar.

bălegar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂLEGÁR, (I) s. n., (II) bălegari, s. m. I. S. n. 1. Balegă. 2. Amestec de balegă și paie, folosit ca îngrășământ sau combustibil. II. S. m. Gândac negru care trăiește mai mult în balegă (Geotrupes stercorarius). [Var.: băligár s. n., s. m.] — Balegă + suf. -ar.