băietănaș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BĂIETĂNÁȘ,băietănași, s. m. Diminutiv al lui băietan. [Var.: băitănáș s. m.] – Băietan + suf.-aș.
băietănaș(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BĂIETĂNÁȘ,băietănași, s. m. Diminutiv al lui băietan. [Var.: băitănáș s. m.]
băietănaș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) băietănáș (rar) s. m., pl. băietănáși
băietănaș(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BĂIETĂNÁȘ,băietănași, s. m. Diminutiv al lui băietan. [Var.: băitănáș s. m.] — Băietan + suf. -aș.