băcit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BĂCÍT s. n. 1. Ocupația baciului.
2. Partea din produsele stânii care se dădea în trecut baciului drept remunerație. –
Baci +
suf. -it.băcit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BĂCÍT s. n. 1. Ocupația baciului.
2. Partea din produsele stânii care i se dădea în trecut baciului drept remunerație. – Din
baci +
suf. -it.băcit (Dicționaru limbii românești, 1939)băcít n., pl.
urĭ. Zecĭuĭala luată de bacĭ.
băcit (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)băcít, s.n. – Meșteșugul prelucrării laptelui (Georgeoni 1936: 82). – Din baci + -it.
băcit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)băcít (rar)
s. n.băcit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BĂCÍT s. n. 1. Ocupația baciului.
2. Partea din produsele stânii care se dădea în trecut baciului drept remunerație. —
Baci +
suf. -it.