bâzâitoare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BÂZÂITOÁRE, bâzâitori, s. f. Jucărie de copii care produce un bâzâit. [
Pr.:
-zâ-i-] – Din
bâzâi +
suf. -(i)toare.bâzâitoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BÂZÂITOÁRE, bâzâitori, s. f. 2. (Rar) Jucărie de copii care produce zgomote asemănătoare unui bâzâit; sfârâitoare, zbârnâitoare. [
Pr.: -
zâ-i-] –
Bâzâi +
suf. -
tor.bâzâitoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bâzâitoáre (rar)
(-zâ-i-) s. f.,
g.-d. art. bâzâitórii; pl. bâzâitóri