bârfă(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BẤRFĂ,bârfe, s. f. (Fam.) Bârfeală. – Din bârfi (derivat regresiv).
bârfă(Dicționar de argou al limbii române, 2007) bârfă,bârfe s. f. prostituată.
bârfă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) bấrfă s. f., g.-d. art. bấrfei; pl. bấrfe
bârfă(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BẤRFĂ,bârfe, s. f. (Fam.) Bârfeală. — Din bârfi (derivat regresiv).