bumbașir (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BUMBAȘÍR s. m. v. mumbașir.bumbașir (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BUMBAȘÍR s. m. v. mumbașir.bumbașir (Dicționaru limbii românești, 1939)bumbașír V.
mumbașir.bumbașir (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bumbașir m. odinioară, aprod sau agent polițienesc pentru împliniri de bani și execuțiuni:
am poruncă să-ți puiu bumbașir FIL. [Formă paralelă cu
mumbașir = turc. MUBAŠYR, ușier, sergent].
bumbașir (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BUMBAȘÍR s. m. v. mumbașir.