bumbăcăreasă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BUMBĂCĂREÁSĂ, bumbăcărese, s. f. Lucrătoare care se ocupă cu scărmănatul și torsul firelor de bumbac. –
Bumbăcar +
suf. -easă.bumbăcăreasă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BUMBĂCĂREÁSĂ, bumbăcărese, s. f. Lucrătoare care scarmănă și toarce firele de bumbac. – Din
bumbăcar +
suf. -easă.bumbăcăreasă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bumbăcăreásă (rar)
s. f.,
g.-d. art. bumbăcărései; pl. bumbăcărésebumbăcăreasă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BUMBĂCĂREÁSĂ, bumbăcărese, s. f. (Rar) Lucrătoare care se ocupă cu scărmănatul și torsul firelor de bumbac. —
Bumbăcar +
suf. -easă.