bulă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BÚLĂ, bule, s. f. 1. Bășică de aer sau de gaz aflată în masa unui lichid sau a unui solid.
2. Sferă, glob (mic) de metal, de sticlă etc.
3. (În antichitate și în evul mediu) Pecete de aur, de argint sau de plumb, care se atașa unui act pentru a-l autentifica;
p. ext. act care purta o astfel de pecete. ◊
Bulă papală = act oficial emis de papi. – Din
fr. bulle, lat. bulla.