bucla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BUCLÁ, buclez, vb. I.
1. Tranz. Și
refl. A(-și) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionța; a (se) ondula.
2. Tranz. A face o buclă firului de țesut pentru a forma un ochi de tricotat. – Din
fr. boucler.bucla (Dicționar de neologisme, 1986)BUCLÁ vb. I. tr., refl. A(-și) răsuci părul în bucle, a (se) cârlionța, a(-și) încreți (părul). [P.i.
-lez. / < fr.
boucler].
bucla (Marele dicționar de neologisme, 2000)BUCLÁ vb. tr., refl. a(-și) răsuci părul în bucle, a (se) cârlionța. (< fr.
boucler)
bucla (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BUCLÁ, buclez, vb. I.
Tranz. și
refl. A(-și) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionța. –
Fr. boucler.bucla (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)buclá (a ~) (bu-cla) vb.,
ind. prez. 3
bucleázăbucla (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BUCLÁ, buclez, vb. I.
1. Tranz. și
refl. A(-și) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionța; a (se) ondula.
2. Tranz. A face o buclă firului de țesut pentru a forma un ochi de tricotat. — Din
fr. boucler.buclà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)buclà v. a face bucle, a încreți părul.