buștean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BUȘTEÁN, bușteni, s. m. Trunchi de copac tăiat și curățat de crengi; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere; buștihan. ◊
Expr. (Adverbial)
A dormi buștean = a dormi adânc.
A (
se)
lămuri buștean = a lăsa (sau a rămâne) nedumerit în urma unei explicații neclare. –
Et. nec.buștean (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)bușteán (bușténi), –
1. Trunchi de copac tăiat. –
2. (Rar) Lemn ars. –
Var. boștean, (
Mold.)
buștihan. –
Mr. buștină „funingine”. Origine necunoscută. Pușcariu,
Dacor., III, 657, propusese
săs. bumstam, din
germ. Baumstamm „trunchi de copac”, care nu prezintă dificultăți în privința folosirii generale a cuvîntului, dar care nu corespunde prezenței din
mr., și nici
der. buștenit, adj. (înnegrit);
buștină, s. f. (negură, întunecime);
buștușag, s. n. (
înv.,
Trans., incendiu, devastare). În toți acești
der. pare a se recunoaște un reprezentant al
lat. bustum „ars” sau „rug”.
buștean (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BUȘTEÁN, bușteni, s. m. Trunchi de copac tăiat și curățat de crengi; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere. ◊
Expr. A dormi buștean = a dormi adânc.
A (se) lămuri buștean = a lăsa (sau a rămâne) nedumerit în urma unei explicații neclare.
buștean (Dicționaru limbii românești, 1939)bușteán m., pl.
enĭ (sas.
bumštam, germ.
baum-stamm, trunchĭ de copac. cp. și cu
buștihan).
Vest. Trunchĭ de copac tăĭat și fără ramurĭ.
Fig. Om prost. Adv.
A dormi buștean, a dormi búmben, a dormi butuc, adînc, greŭ, dus. V.
butuc, cĭolpan.buștean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bușteán s. m.,
pl. bușténibuștean (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)buștean m.
1. butuc, trunchiu de lemn fără crăci;
2. bucată de lemn gros;
3. fig. om lipsit de pricepere și de simțire:
ce stai ca un buștean ? 4. (în unele părți) butuc de roată. [Dintr´un primitiv
bușt, înrudit cu
but (v.
butuc); varianta Mold.
buștihan corespunde formal lui
burdăhan]. ║ adv. ca un buștean de țeapăn:
a adormit buștean.buștean (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BUȘTEÁN, bușteni, s. m. Trunchi de copac tăiat și curățat de crengi; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere; buștihan. ◊
Expr. (Adverbial)
A dormi buștean = a dormi adânc.
A (se) lămuri buștean = a lăsa (sau a rămâne) nedumerit în urma unei explicații neclare. —
Et. nec.