brăduleț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRĂDULÉȚ, brăduleți, s. m. 1. Brăduț.
2. Nume dat unui motiv de broderie care imită frunzele de brad (
1). –
Brad +
suf. -uleț.brăduleț (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)BRĂDULEȚ, com. în
jud. Argeș; 2.576
loc. (1991). Biserică (
sec. 15). Vechiul nume:
Brăteni.brăduleț (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BRĂDULÉȚ, brăduleți, s. m. 1. Brăduț.
2. Nume dat unui motiv de broderie care imită frunzele de brad. – Din
brad +
suf. -ul-eț.brăduleț (Dicționaru limbii românești, 1939)brăduléț m. Dim. d.
brad.brăduleț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)brăduléț s. m.,
pl. brăduléțibrăduleț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRĂDULÉȚ, brăduleți, s. m. 1. Brăduț.
2. Nume dat unui motiv de broderie care imită frunzele de brad (1). —
Brad +
suf. -uleț.