brăbin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRĂBÍN, brăbini, s. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene (
Bunias orientalis). –
Et. nec.brăbin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRĂBÍN, brăbini, s. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene
(Bunias orientalis). — Et nec.