brumărel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRUMĂRÉL s. m. (
Pop.) Octombrie;
p. ext. sfârșitul lunii septembrie, luna octombrie și începutul lui noiembrie. –
Brumar1 +
suf. -el.brumărel (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BRUMĂRÉL s. m. (
Pop.) Octombrie;
p. ext. sfârșitul lunii septembrie, luna octombrie și începutul lunii noiembrie. – Din
brumar +
suf. -el.brumărel (Dicționaru limbii românești, 1939)brumărél m., pl.
eĭ (d.
brumar).
Vechĭ. Rar. Novembre.
brumărel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)brumărél (
pop.)
s. m.,
g.-d. lui brumărélbrumărel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)brumărel m. brumarul mic, numele popular al lunei Octomvrie.
brumărel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRUMĂRÉL s. m. (
Pop.) Octombrie;
p. ext. sfârșitul lunii septembrie, luna octombrie și începutul lui noiembrie. —
Brumar1 +
suf. -el.