bruion (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRUIÓN, bruioane, s. n. (
Livr.) Ciornă, concept. [
Pr.:
bru-ion] – Din
fr. brouillon.bruion (Dicționar de neologisme, 1986)BRUIÓN s.n. Ciornă, concept. [Pron.
bru-ion, pl.
-oane. / < fr.
brouillon].
bruion (Marele dicționar de neologisme, 2000)BRUIÓN s. n. ciornă, concept (2). (< fr.
brouillon)
bruion (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BRUIÓN, bruioane, s. n. (Franțuzism) Ciornă. –
Fr. brouillon.bruion (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bruión (
livr.)
(-ion) s. n.,
pl. bruioánebruion (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRUIÓN, bruioane, s. n. (
Livr.) Ciornă, concept. [
Pr.:
bru-ion] — Din
fr. bruillon.