bramă - explicat in DEX

bramă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BRÁMĂ, brame, s. f. Semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel, cu secțiunea dreptunghiulară sau pătrată, cu muchii rotunjite și cu suprafața striată sau punctată. – Din fr. brame.

bramă (Dicționar de neologisme, 1986)
BRÁMĂ s.f. (Metal.) Semifabricat de oțel, cu secțiune dreptunghiulară și muchiile rotunjite, având suprafața striată sau punctată. [< fr. brame].

bramă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BRÁMĂ s. f. semifabricat de oțel, cu secțiune dreptunghiulară și muchiile rotunjite, având suprafața striată sau punctată. (< fr. brame)

bramă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BRÁMĂ, brame, s. f. Semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel, cu secțiunea dreptunghiulară sau pătrată și cu suprafața striată sau punctată. – Fr. brame.

bramă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
brámă s. f., g.-d. art. brámei; pl. bráme

bramă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BRÁMĂ, brame, s. f. Semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel, cu secțiunea dreptunghiulară sau pătrată, cu muchii rotunjite și cu suprafața striată sau punctată. — Din fr. brame.