brahmanic - explicat in DEX

brahmanic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BRAHMÁNIC, -Ă, brahmanici, -ce, adj. De brahmani (1), privitor la brahmani sau la brahmanism; brahman (2). – Din fr. brahmanique.

brahmanic (Dicționar de neologisme, 1986)
BRAHMÁNIC, -Ă adj. Brahman. [Cf. fr. brahmanique].

brahmanic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BRAHMÁNIC, -Ă adj. referitor la brahmani; brahman (I). (< fr. brahmanique)

brahmanic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BRAHMÁNIC, -Ă, brahmanici, -e, adj. De brahmani, privitor la brahmani sau la brahmanism. – Fr. brahmanique.

brahmanic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*brahmánic, -ă adj. (d. brahman). Relativ la brahmanizm.

brahmanic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
brahmánic (rar) adj. m., pl. brahmánici; f. brahmánică, pl. brahmánice

brahmanic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
brahmanic a. privitor la brahmani: credințe brahmanice.

brahmanic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BRAHMÁNIC, -Ă, brahmanici, -ce, adj. De brahmani (1), privitor la brahmani sau la brahmanism; brahman (2). — Din fr. brahmanique.