brahilogie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRAHILOGÍE s. f. Tip de elipsă care constă în evitarea repetării unui element al frazei exprimat anterior. – După
fr. brachyologie.brahilogie (Dicționar de neologisme, 1986)BRAHILOGÍE s.f. (
Lingv.) Elipsă constând în evitarea repetării unui element al frazei exprimat anterior; brevilocvență. [Var.
brahiologie s.f. / < fr.
brachylogie, cf. gr.
brachys – scurt,
logos – vorbire].
brahilogie (Marele dicționar de neologisme, 2000)BRAHILOGÍE s. f. elipsă constând în evitarea repetării unui element al frazei, exprimat anterior; brevilocvență. (< fr.
brachylogie)
brahilogie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)brahilogíe s. f.,
art. brahilogía, g.-d. brahilogíi, art. brahilogíeibrahilogie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRAHILOGÍE s. f. Tip de elipsă care constă în evitarea repetării unui element al frazei exprimat anterior. — După
fr. brachyologie.