bradifazie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRADIFAZÍE s. f. Faptul de a vorbi cu o încetineală anormală. – Din
fr. bradyphasie.bradifazie (Dicționar de neologisme, 1986)BRADIFAZÍE s.f. Faptul de a vorbi cu o încetineală anormală. [Gen.
-iei. / < fr.
bradyphasie, cf. gr.
bradys – lent,
phasis – vorbă].
bradifazie (Marele dicționar de neologisme, 2000)BRADIFAZÍE s. f. lentoare în pronunțarea cuvintelor. (< fr.
bradyphasie)
bradifazie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bradifazíe s. f.,
art. bradifazía, g.-d. bradifazíi, art. bradifazíeibradifazie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRADIFAZÍE s. f. Faptul de a vorbi cu o încetineală anormală. — Din
fr. bradyphasie.