brăileancă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRĂILEÁNCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brăila. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Brăila.
2. (
Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în jurul Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [
Pr.:
bră-i-] –
Brăilean +
suf. -că.brăileancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)brăileáncă (persoană)
(bră-i-) s. f.,
g.-d. art. brăiléncei; pl. brăiléncebrăileancă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)brăileancă f. horă de Brăila.
brăileancă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRĂILEÁNCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Brăila.
2. (
Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în zona Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [
Pr.:
bră-i-] —
Brăilean +
suf. -că.