brânzar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRÂNZÁR, brânzari, s. m. Persoană care prepară sau vinde brânză. –
Brânză +
suf. -ar.brânzar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BRÂNZÁR, brânzari, s. m. Cel care prepară brânză; negustor sau vânzător de brânză. – Din
brânză +
suf. -ar.brânzar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)brânzár (
pop.)
s. m.,
pl. brânzáribrânzar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)brânzar m. cel ce face sau vinde brânză.
brânzar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRÂNZÁR, brănzari, s. m. Persoană care prepară sau vinde brânză. —
Brânză +
suf. -ar.