botriocefal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOTRIOCEFÁL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m și prevăzut cu două botridii, care trăiește parazit în intestinul subțire al omului și al unor animale care au mâncat pește infectat cu larvele acestui parazit (
Diphyllobothrium latum). [
Pr.:
-tri-o-] – Din
fr. bothriocéphale.botriocefal (Dicționar de neologisme, 1986)BOTRIOCEFÁL s.m. Vierme care trăiește parazitar în intestinul gros al omului și al unor animale. [Pron.
-tri-o-. / < fr.
bothriocéphale, cf. gr.
bothrion – cavitate mică,
kephale – cap].
botriocefal (Marele dicționar de neologisme, 2000)BOTRIOCEFÁL s. m. vierme lung care parazitează intestinul subțire. (< fr.
bothriocéphale)
botriocefal (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOTRIOCEFÁL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal având o lungime de câțiva metri, care trăiește ca parazit în intestinul gros al omului. [
Pr.:
-tri-o-] –
Fr. bothriocéphale (<
gr.).
botriocefal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)botriocefál (bo-tri-o-) s. m.,
pl. botriocefálibotriocefal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOTRIOCEFÁL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m și prevăzut cu două botridii, care trăiește parazit în intestinul subțire al omului și al unor animale
(Diphyllobothrium latum). [
Pr.:
-tri-o-] — Din
fr. bothriocéphale.