bostănărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOSTĂNĂRÍE, bostănării, s. f. (
Reg.)
1. Pepenărie.
2. Loc unde se vând pepeni. –
Bostan +
suf. -ărie.bostănărie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOSTĂNĂRÍE, bostănării, s. f. 1. Pepenărie.
2. Loc unde se vând pepeni. – Din
bostan +
suf. -ărie.bostănărie (Dicționaru limbii românești, 1939)bostănăríe f. (d.
bostan). Loc unde se cultivă bostanĭ, și maĭ ales pepenĭ (pepenărie, harbuzărie).
Prov. Frica păzește bostănăria. V.
frică.bostănărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bostănăríe (
reg.)
s. f.,
art. bostănăría, g.-d. art. bostănăríei; pl. bostănăríi, art. bostănăríilebostănărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bostănărie f. Mold. grădină de pepeni:
frica păzește bostănâria.bostănărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOSTĂNĂRÍE, bostănării, s. f. (
Reg.)
1. Pepenărie.
2. Loc unde se vând pepeni.
— Bostan +
suf. -ărie.