boschet - explicat in DEX

boschet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOSCHÉT, boschete, s. n. Grup de arbuști plantați pentru umbră sau pentru înfrumusețarea unui parc, a unei grădini etc. – Din fr. bosquet.

boschet (Dicționar de neologisme, 1986)
BOSCHÉT s.n. Tufiș format din arbuști (plantați). [Cf. fr. bosquet, it. boschetto].

boschet (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
boschét (boschéte), s. n. – Grup de arbuști. Fr. bosquet, din it. boschetto.

boschet (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BOSCHÉT s. n. tufiș din arbuști (plantați). (< fr. bosquet, it. boschetto)

boschet (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOSCHÉT, boschete, s. n. Tufiș într-o grădină sau într-un parc, format din arbuști plantați. – Fr. bosquet.

boschet (Dicționaru limbii românești, 1939)
*boschét n., pl. e (fr. bosquet, d. it. boschetto, dim. d. bosco, pădure. V. buchet). Tufiș de copăceĭ.

boschet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
boschét s. n., pl. boschéte

boschet (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
boschet n. pădurice, dumbravă, tufiș: în umbra tăinuitului boschet EM.

boschet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOSCHÉT, boschete, s. n. Grup de arbuști plantați pentru înfrumusețarea unui parc, a unei grădini etc. — Din fr. bosquet.